Acest site foloseste cookie-uri si alte tehnologii, pentru a imbunatati experienta pe site-urile noastre.
OK
NEWS
19-10-2018 * Consumatorii ramasi pe piata reglementata au achitat facturi la curent mai mari cu 20% fata de anul trecut. Bucurestenii platesc cel mai redus pret pe MWh

Cei aproximativ 7 milioane de consumatorii casnici care nu au optat pentru semnarea unui contract de furnizare energie electrica pe piata libera si au ramas intr-un regim reglementat au achitat in trimestrul al doilea un pret pe MWh cu 78,2 lei sau 20% mai ridicat decat cel din trimestrul similar al anului trecut. Locuitorii capitalei platesc cel mai redus pret, de 450,5 lei/MWh, cu 5,7% mai redus decat media pe tara, de 477,8 lei/MWh, si cu aproximativ 10% mai mult decat clientii CEZ din Oltenia, care achita cel mai mare pret pe MWh, de aproximativ 500 lei.

Aceste preturi sunt fara taxe. Din factura finala nu mai putin de 25,5%

reprezinta taxele (TVA si acciza) si schemele suport (contributia pentru cogenerare de inalta eficienta si contravaloare certificate verzi), ceea ce face ca pretul mediu final sa nu fie de 477,8 lei/MWh, ci de 641 lei/MWh.

Spre deosebire de consumatorii ramasi in sistemul reglementat, cei care au optat pentru schimbarea furnizorului sau pentru pastrarea sa, dar pentru semnarea unui nou contract pe piata libera, au beneficiat de un pret fix pe perioada contractuala (de un an sau de doi ani, de obicei), ceea ce inseamna ca ei au achitat facturi la un pret al MWh din urma cu un an sau doi.

Nici clientii de pe piata concurentiala nu vor putea evita consecintele scumpirii energiei electrice pe bursa OPCOM, in momentul renegocierii contractelor ei urmand a primi oferte mai scumpe decat cele din prezentele contracte. Avantajul lor este acela ca pot negocia cu mai multi din cei peste 150 de furnizori de pe piata. Acest lucru il pot face si cei din sistemul reglementat care nu au optat pentru piata concurentiala.

Migratia consumatorilor din zona reglementata in cea concurentiala se vede in scaderea consumului de pe aceasta piata cu 13,84%, ca urmare a scaderii numarului locurilor de consum alimentate de furnizorii de ultima instanta cu 10,48%.

Comparativ cu trimestrul 1 al anului, pretul energiei electrice a scazut cu 1,21 lei/MWh (0,2%).

Cresterea de pret anuala vine in special ca urmare a evolutiei pretului cu care furnizorii au cumparat energie electrica pe bursele OPCOM. In trimestrul al doilea, furnizorii au cumparat 61,89% din energia livrata consumatorilor finali de pe Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale (PCC), 23,44% de pe Piata pentru Ziua Urmatoare (PZU) si 13,51% pe Piata Centralizata pentru Serviciul Universal (PCSU).

Iar tendinta de majorare a preturilor pe pietele OPCOM a continuat si in trimestrul al treilea, neacoperit de raportul ANRE. Astfel, in luna septembrie, pretul mediu pe PZU a fost de 276,18 lei/MWh, cu 39,7% mai mare decat cel din luna similara a anului trecut.

In ceea ce priveste contractele pe PCC se observa o majorare cu 15-20% a contractelor cu livrare in lunile anului viitor, raportat la contractele cu livrare in lunile acestui an.

Si pretul mediu de pe PCUS s-a majorat considerabil, la 290 lei/MWh, o crestere cu 24% fata de cel din contratele semnate in septembrie 2017.

Impactul asupra facturii finale nu va fi atat de mare, costul cu achizitia de electricitate reprezentand doar o treime din valoarea facturii.

Analizand politica Autoritatii Nationale de Reglementare din Domeniul Energiei (ANRE) din trecut, probabil ca viitoarele majorari de tarife nu vor avea loc in aceasta iarna, ci in vara viitoare, cand facturile s-ar putea majora cu 3-5% (10% impactul furnizarii, atenuat de reduceri ale tarifelor de distributie si transport).

05-10-2018 * ANALIZA. De ce au crescut preturile la electricitate pe piata spot?

Romania a fost in ultima saptamana importator net de electricitate in intervalele orare 6-9 si 18-21 in principal ca urmare a dependentei productiei de energia eoliana si solara si a inchiderii planificate sau fortate a mai multor unitati de productie. Aceasta este, alaturi de cererea externa, in special cea din Ungaria, principala explicatie a evolutiei preturilor electricitatii pe piata spot, unde s-au inregistrat trei recorduri orare consecutive ale acestui an.

De ce este important: Actualele majorari vor fi reflectate, in viitor, in factura finala, chiar daca recenta scumpire de pe PZU nu se va regasi decat partial in facturile consumatorilor finali, in conditiile in care tranzactiile de pe aceasta piata reprezinta doar circa 40% din consumul national, restul fiind achizitionat de furnizori prin contracte bilaterale pe termen lung incheiate cu mult mai mult timp inainte de livrare.

Joi dimineata, de exemplu, Romania a importat in medie, in intervalul orar 6-9, pana la 350 de MW, dupa ce miercuri seara, in intervalul 19-22, importase pana la 400 de MW. Situatia a fost similara aproape in toate zilele saptamanii trecute.

Explicatia: in acele intervale orare, productia de energie solara este practic zero, iar cea de energie eoliana, ca urmare a absentei vanturilor, extrem de redusa.

Cum in intervalul orar 6-9 consumul nu este atat de ridicat (aproximativ 6000 MW, se majoreaza la 7000 spre finalul intervalului, din fericire, odata cu aparitia soarelui si a declansarii productiei de energie fotovoltaica), preturile de pe piata spot sunt mai putin afectate.

Cu totul alta este situatia in intervalul orar 19-22, cand au fost si inregistrate recordurile de peste 500 lei/MWh pe piata pentru ziua urmatoare (PZU). Acela este intervalul in care consumul de electricitate atinge maximele zilei (peste 7500-8000 MW), iar productia interna, vaduvita de cea regenerabila, nu poate face fata, situandu-se in intervalul 7000-7500 MW.

In plus, aceasta este si o perioada caracterizata de intrarea in revizie planificata a mai multor unitati de productie, pentru a fi pregatite pentru perioada de iarna.

Ca si cum acest lucru nu ar fi suficient, in aceasta saptamana, in Romania s-au inregistrat si trei opriri neplanificate a unor unitati de productie in urma unor avarii.

Miercuri, de exemplu, si-a incetat activitatea neplanificat, timp de cateva ore, o unitate de 317 MW de la Turceni, iar seara, exact in intervalul 19-21, o unitate a de la Rovinari (care mai producea doar 190 MW din capacitatea de productie totala de 304 MW).

Tot miercuri a intrat in revizie planificata hidrocentrala Lotru, cu o capacitate de 170 MW.

Joi, este randul opririi planificate a unei alte unitati de la Turceni, de 313 MW, iar sambata a hidrocentralei Vidraru (219 MW).

Pretul energiei electrice pe piata spot a atins miercuri un nou maxim al acestui an, de 503 lei/MWh pentru energia furnizata joi in intervalul orar 19-20, cu 3 lei peste precedentul record inregistrat in prima zi a acestei saptamani. Cu toate acestea, pretul mediu al zilei pe piata pentru ziua urmatoare (PZU) a fost cel mai redus din aceasta saptamana, de 325 lei/MWh, cu 25 de lei mai mic decat cel de luni.electricitate pe piata spot?

21-09-2018 * Pretul energiei pe piata spot a atins un nou record: a depasit nivelul de 500 de lei/MWh

Pretul energiei electrice pe piata spot a atins miercuri un nou maxim al acestui an, de 503 lei/MWh pentru energia furnizata joi in intervalul orar 19-21, cu 3 lei peste precedentul record inregistrat in prima zi a acestei saptamani.

Cu toate acestea, pretul mediu al zilei pe piata pentru ziua urmatoare (PZU) a fost cel mai redus din aceasta saptamana, de 325 lei/MWh, cu 25 de lei mai mic decat cel de luni.

De ce este important: Actualele majorari vor fi reflectate, in viitor, in factura finala, chiar daca recenta scumpire de pe PZU nu se va regasi decat partial in facturile consumatorilor finali, in conditiile in care tranzactiile de pe aceasta piata reprezinta doar circa 40% din consumul national, restul fiind achizitionat de furnizori prin contracte bilaterale pe termen lung incheiate cu mult mai mult timp inainte de livrare.

Mai este important: Consiliul Concurentei a declansat recent o investigatie privind un posibil abuz de pozitie dominanta al companiei Hidroelectrica pe piata producerii si comercializarii de energie electrica din Romania. Consiliul Concurentei are suspiciunea ca Hidroelectrica, prin comportamentul sau de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializata pe unele segmente de piata (in principal pe Piata pentru Ziua Urmatoare), in scopul realizarii unor oferte cu preturi mai ridicate pe Piata de Echilibrare (PE).

Potrivit datelor Transelectrica, desi in cea mai mare parte a zilei Romania ramane exportator net de electricitate, in intervalul orar, 20-22, de obicei, este importator net, marti, in apropierea orei 20 fiind importati aproximativ 560 MW.

In ultimele zile, productia de energie eoliana a fost dezamagitoare, iar cea de energie hidro s-a situat la maxim 2.000 de MW (ea poate ajunge si la 3500 MW - n.r.).

Preturile din Romania au fost similare celor din Ungaria, insa mai mari cu 4, respectiv 11 euro, celor din Slovacia si Cehia, piete cu care Romania este interconectata.

In ultimele zile (sambata si joi), doua unitati ale termocentralei de la Turceni (ambele cu o capacitate totala de productie de peste 315 MW) au intrat in urma unor avarii in revizie neplanificata.

Miercuri a intrat in revizie planificata si hidrocentrala de la Lotru, cu o capacitate de 170 MW, iar joi nu va functiona nicio o alta unitate de 313 MW de la Turceni.

18-11-2016 * Energia s-a vandut aproape gratuit pe bursa datorita vantului si eolienelor

Ziua de duminica a transformat eolienele în cel mai puternic producator de energie local, aproape 90% din capacitatea instalata în astfel de pro­iecte functionând în anumite inter­va­le orare datorita conditiilor meteo.

Acest lucru s-a vazut ime­diat în pretul spot al ener­giei care a ajuns la un nivel greu de imaginat în urma cu câtiva ani, 1 MWh de electri­citate pu­tând fi cumparat cu doar 1 leu. Pentru com­paratie, pretul mediu al energiei pentru primele noua luni din 2016 a fost de 30,7 euro pe MWh (circa 138 lei/MWh).

Explicatia din spatele acestei scaderi spectaculoase este faptul ca ener­gia verde este injectata cu prio­ritate în sistem din cauza caracterului in­controlabil al acesteia, producatorii fiind recompensati oricum prin sche­ma de sprijin, dincolo de pretul de pia­ta al energiei. De altfel, luna noiem­brie a fost foarte interesanta pen­tru traderii de energie în con­textul în care sapta­mâna trecuta, mai precis pe 8 noiembrie, Unita­tea 1 de la Cerna­vo­da a iesit ne­anun­tat din func­tiune, lucru care a dus la o cres­tere a pretului spot de pe o zi pe alta cu 20%. Spre exemplu, pe 9 noiem­brie media pietei a fost de aproape 221 lei pe MWh cu un maxim de 290 lei pe MWh. Aceste variatii specta­cu­loa­se pot fi oportunitati de profit pen­tru traderii de energie care stiu sa spe­culeze momentul.

 

Sursa: zf.ro

22-10-2015 * Teraplast Bistrita: Principala provocare nu este sa gasim clienti, ci sa gasim clienti solvabili

Alexandru Stânean, directorul general interimar al producatorului de materiale de constructii Teraplast Bistrita, spu­ne ca revirimentul pietei locale a constructiilor este înca „destul de timid“, astfel ca daca sunt luate în considerare fondurile disponibile pentru acest domeniu, dar si revenirea consumului din acest an, sectorul ar trebui sa înregistreze rate de crestere mult mai mari.

„Este însa putin probabil sa mai vedem cresterile din perioada premergatoare crizei, dar atâta timp cât avem o crestere anuala constanta putem spune ca avem de-a face cu o evolutie sanatoasa a pietei constructi­ilor“, afirma Stânean. Lucrarile de constructii au înregistrat în primele opt luni ale acestui an un avans de 11,4%, potrivit datelor de la Statistica. În timp ce lucrarile de infrastructura au crescut cu doar 5,5%, lucrarile nerezidentiale au consemnat un plus de 9,1%, iar cele rezidentiale de 11,3%. „Din pacate, ceea ce vedem, cu pre­cadere în sectorul rezidential, este ca dezvoltarea acestuia este foarte polarizata în principalele centre de dezvoltare ale României (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi) si nu este un fenomen generalizat“, mai spune seful Teraplast.

Sursa: zf.ro

30-07-2015 * Schneider Electric ofera ajutor clientilor prin aplicatii smartphone si tablete

     Schneider Electric a lansat aplicatia Customer Care by Schneider Electric, prin care le ofera clientilor acces facil 24/7 la servicii de suport specializat si informatii utile. Disponibila gratuit, in 11 limbi straine, pe dispozitivele iOSTM si AndroidTM, aceasta aplicatie reprezinta cea mai rapida si usoara cale de a contacta direct un reprezentant Schneider Electric, anunta compania, intr-un comunicat de presa.

     Prin utilizarea functiei de cautare rapida sau prin scanarea unui cod QR, clientii pot accesa raspunsuri la intrebari frecvente si documentatia tehnica a produselor. De asemenea, acestia au posibilitatea de a cauta ghiduri tehnice si de a inregistra produse. Aplicatia le ofera clientilor acces rapid la asistenta specializata, acestia putandu-se conecta direct cu Centrul de Suport Clienti al Schneider Electric printr-o singura atingere a ecranului tactil sau prin e-mail.
     Proiectata pentru dispozitivele iOSTM si AndroidTM, aplicatia Customer Care by Schneider Electric este disponibila gratuit pe Google PlayTM si in Apple App StoreSM, in 11 limbi straine, urmand sa includa in viitor noi limbi straine si caracteristici.

     In Romania, Schneider Electric opereaza si un centru de suport clienti, infiintat in anul 2011 in Bucuresti, care functioneaza in prezent ca un hub regional pentru grupul Schneider Electric. Cei aproximativ 100 de angajati ai centrului ofera asistenta comerciala, logistica si tehnica prin telefon, web si email pentru 46 de tari, in 20 de limbi straine, pentru parteneri, distribuitori, dezvoltatori de tablouri electrice, integratori de sistem, electricieni si utilizatori finali ai solutiilor Schneider Electric.

08-04-2015 * Pretul energiei electrice angro ar putea creste cu 50%, daca scoatem contributia regenerabilelor.

     Pretul energiei electrice angro din România ar putea creste cu 50%, în cazul în care contributia energiei regenerabile ar fi scoasa din mixul de productie, a declarat, miercuri, vicepresedintele Autoritatii Nationale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calota.

“Simularile pe care le facem la nivelul Autoritatii privind modelarea pietei de energie electrica din România, plecând de la mixul energetic pe care îl avem în acest moment pe toate componentele, arata un lucru foarte interesant: daca mâine am scoate din mixul de productie din piata angro de energie electrica regenerabilele, pretul energiei electrice angro din România ar creste cu 50%”, a precizat Emil Calota, la o conferinta de specialitate.

      Potrivit acestuia, din simularile ANRE reiese ca prin scoaterea energiei regenerabile, care are o contributie în piata energiei electrice de 10 TWh, pretul angro al MWh ar creste de la 40 de euro la 60 de euro.

      “Pe de alta parte, la momentul acesta, consumatorul final plateste circa 35 de lei pe MWh impactul certificatului verde, ceea ce înseamna 8 euro. Daca vom compara 8 euro cu 20 de euro, repet, la nivelul pietei angro de energie electrica, constatam ca mentinerea acestui sector este net favorabil, economic vorbind”, a explicat Emil Calota.

       Producatorii de energie din surse regenerabile au încasat anul trecut din vânzarea de certificate verzi circa 1,663 miliarde lei (376 milioane euro), ceea ce a mentinut trendul ascendent al impactului în factura consumatorului, conform unui raport elaborat anul trecut de Consiliul Concurentei.

40,04 lei/MWh (8,92 euro/MWh), în conditiile în care pretul mediu de livrare a energiei electrice pe piata reglementata stabilit de catre ANRE, în anul 2013, a fost de 155 lei/MWh’, se arata în raport.

06-02-2015 * Metal sau plastic pentru cutiile de distributie?

     Cutiile de distributie trebuie sa faca fata temperaturilor extreme, ploii, expunerii UV, lovirilor accidentale sau chiar vandalism. In mod traditional otelul a fost materialul folosit datorita rezistentei sale foarte bune.

     Otelul sau otelul inoxidabil pare materialul perfect pentru cutiile de distributie. Este maleabil, facand fabricarea facila si rezistenta la impact mare. Din aceasta cauza majoritatea industriilor au optat pentru acest tip de cutii de distributie inclusiv telecomunicatii, controlul traficului, caile ferate, tratarea apelor uzate etc..

     Problemele cu otelul apar cand cutiile de distributie mari trebuiesc instalate in  spatii restranse. Cutiile sunt foarte grele si greu de manevrat, necesita obligatoriu ridicare mecanica pentru pozitionarea lor. Instalarea dureaza astfel foarte mult timp, mai ales pentru ca trebuiesc ingropate pentru a preveni prejudicii mari in cazul unei defectiuni electrice. Problemele nu apar doar in timpul instalarii. Odata instalate cutiile de distributie trebuie sa reziste multor intemperii. Desi metalul este robust, el este predispus la indoiri si zgarieturi in cazul loviturilor. Odata lovite, pe cutii poate aparea coroziunea. Vandalismul este alta problema, chiar daca este vorba doar de grafitti-uri, ele sunt foarte greu de indepartat de pe metal fara compromiterea vopselei de protectie.

     Avand in vedere toate probleme de mai sus putem vedea foarte usor avantajele pasticului, mai exact poliesterul armat cu sticla (Glass Reinforced Polyester – GRP). GRP-ul ofera rezistenta la impact asemanatoare otelului, cu avantajul rezistentelei la coroziune. Cutiile de distributie din acest plastic au o treime din greutatea unei cutii similare din otel usurand astfel livrarea si instalarea lor. Alt avantaj este etanseizarea mai buna a cutiilor din plastic.

06-02-2015 * Romania ar putea juca rol esential in Uniunea Energetica Europeana

          Comisia Europeana a publicat la inceputul lunii martie trei comunicari importante in legatura cu obiectivele europene legate de energie si clima: uniunea energetica, obiectivul de interconectare a energiei electrice si tintele climatice "The Roadmap to Paris".

            Liderii de la Bruxelles au publicat oficial, dupa mult timp de consfatuiri, ceea ce pregateau de cativa ani.
            Asadar, crearea pietei unice a energiei in Europa este considerata o prioritate printre obiectivele politice declarate ale presedintelui actual al Comisiei Europeane, Jean-Claude Juncker, iar documentele prezentate sustin strategia Comisiei de a realiza o Uniune europeana a energiei, care sa se coordoneze cu politica privind schimbarile climatice.
            n viziunea de la Bruxelles, piata unica a energiei ar trebui sa fie vazuta ca o oportunitate noua pentru statele membre, astfel incat acestea sa isi coordoneze politicile nationale si resursele in comun, oferind energie sigura, la preturi competitive si durabile pentru cetateni si intreprinderi, in cadrul unei piete integrate de energie a UE.

Expert: Uniunea energetica, un obiectiv natural
            Casiana Fometescu, consultant in domeniul mediului si energiei si director executiv Carbon Expert spune ca, din acest punct de vedere "zarurile au fost aruncate".
            "Din punctul meu de vedere, uniunea energetica este mai intai de toate un obiectiv politic, care va prinde incetul cu incetul contur si se va transforma in realitate, ca si celelalte obiective ale Uniunii Europene: uniunea vamala, cea economica, apoi uniunea monetara.
            Tarile care vor sustine aceasta politica vor fi cele fruntase si vor stabili regulile jocului, lasand statelor care se vor opune doar posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere.

La nivel politic, zarurile au fost aruncate. Urmeaza perioada de implementare", spune Casiana Fometescu.

Care este strategia
            Strategia privind Uniunea Energiei si Schimbarile Climatice stabileste cinci dimensiuni politice interdependente pentru realizarea uniunii energetice: securitatea aprovizionarii, integrarea pietei, reducerea cererii, reducerea emisiilor de CO2 si promovarea cercetarii si innovarii.
            De asemenea, sunt detaliate masuri concrete de implementare, precum restructurarea si revizuirea pietei de energie electrica, o mai mare transparenta in contractele de gaz, cooperarea regionala ca un pas important catre o piata integrata, o noua legislatie pentru a asigura furnizarea de energie electrica si gaze sau un nou pachet legislativ privind energia regenerabila.
            Comunicarea Comisiei Europene privind interconectarea energiei electrice stabileste masurile necesare pentru a atinge obiectivul de 10% interconectare electrica pana in 2020, care este minimul necesar pentru ca energia electrica sa fie comercializata intre statele membre.
            De asemenea, se arata statele membre care indeplinesc in prezent acest obiectiv, printre care Germania, Franta, Belgia, Olanda, Luxemburg, adica exact statele fondatoare ale Comunitatii Economice Europene, precum si cele 12 state care se afla in urma, inclusiv Romania, Polonia, Bulgaria, tarile baltice, dar si Italia si Marea Britanie.
            Mai mult chiar, se trece la concret, enumerandu-se 137 de proiecte de energie electrica, inclusiv 35 proiecte de interconectare electrica intre statele membre - investitii necesare pentru a elimina decalajul pana in 2020.

Ce e de facut in Romania
            "Nivelul de interconectare din Romania, de exemplu, ar trebui sa creasca de la nivelul actual de 7% la peste 9%, ajungand, prin urmare, mai aproape de tinta prin punerea in aplicare a interconexiunii cu Serbia pana in 2017", spune Casiana Fometescu.
            In urmatoarea perioada, Comisia Europeana doreste mobilizarea tuturor eforturilor, la toate nivelurile, ca o chestiune de urgenta, in vederea realizarii interconexiunilor dintre statele membre pentru a atinge obiectivul comun al unei piete interne a energiei pe deplin functionala si conectata.
            "Asistam la un moment istoric, trecut cu vederea de majoritatea actorilor implicati pe piata romaneasca de energie, care isi doresc mai degraba un mix al energiei in care sa primeze energia conventionala traditionala. Dar la Bruxelles, jocurile politice au decis altfel", spune Casiana Fometescu.
            Pana in 2030, UE isi va reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu cel putin 40%, va creste energia regenerabila cu cel putin 27% si isi va imbunatati eficienta energetica cu cel putin 27%. Cresterea ponderii surselor regenerabile de energie va trebui sa se coreleze cu interconectarea energiei electrice la nivel european, in ceea ce priveste distributia acesteia.
            Cat despre emisiile de gaze cu efect de sera, Uniunea Energetica ar trebui sa se bazeze pe Schema de comercializare europeana a emisiilor de CO2, considerata pilonul principal al politicii UE privind clima, infiintata inca din 2005 si implementata, in prezent, de catre toate statele membre plus alte trei tari europene dezvoltate (Islanda, Liechtenstein si Norvegia), fapt exprimat in Comunicarea Comisiei ce sustine un acord la nivel global, cu ocazia Summit-ului privind schimbarile climatice, organizat in decembrie, anul acesta, la Paris.

UE are nevoie de uniunea energetica
            In prezent, UE este cel mai mare importator de energie din lume, importand 53% din energia totala, la un cost anual de aproximativ 400 de miliarde de euro.
            Preturile la energia electrica pe care le suporta in final consumatorii din Europa sunt cu 30% mai mari decat in Statele Unite, iar preturile brute la gaz peste 100% mai mari fata de SUA.
            Sase state membre ale Uniunii Europene (din fericire, nu este cazul Romaniei) sunt dependente de un singur furnizor extern unic pentru toate importurile de gaze, mai precis, de gazul rusesc.
            75% din locuintele europene sunt ineficiente din punct de vedere energetic, 94% la suta din transportul european se bazeaza pe produse petroliere, din care 90% este importat.
            "Liderii nostri politici gandesc de ceva vreme o strategie energetica nationala, pe termen lung, pana in 2035, care ar trebui sa se faca publica in luna mai.
            Romania vrea, nu vrea, se va alinia cerintelor impuse de UE, momentan drept recomandari, dar concretizate ulterior in directive.

            Totodata, Romania se vrea lider in grupul celor sapte tari pro-nucleare (Franta, Republica Ceha, Lituania, Polonia, Slovacia, Marea Britanie, Romania si Ungaria), noul Ministru al Energiei, Andrei Gerea, sustinand si prezidand acest grup", spune Casiana Fometescu, director executiv Carbon Expert.

            Carbon Expert furnizeaza servicii de consultanta pe piata internationala a emisiilor de gaze cu efect de sera si piata energiei si ofera solutii financiare si mecanisme sofisticate de tranzactionare si imprumut pentru companiile aflate in schema EU-ETS, precum si pe piata voluntara internationala a carbonului.

Sursa: business24.ro

Top